Cardul anti national de sanatate

"Mai multe persoane ne-au spus ca au primit acasa card de sanatate cu cip prin posta. Acest lucru s-a intamplat fara consultarea lor, daca sunt sau nu de acord cu acest tip de document. Ca sa nu figuram ca am acceptat acest act cu cip si sa demonstram ca pentru noi este intr-adevar un lucru pe care nu-l putem accepta, solutia ar fi sa trimitem acel plic de unde a venit. In plus, ar fi bine sa atasam si motivele pentru care refuzam acest card cu cip, solicitand o alternativa pe care autoritatile sunt datori sa ne-o asigure, pentru ca suntem platitori de asigurari de sanatate"

De ce trebuie oprita aparitia CARDULUI ANTI-NATIONAL DE SANATATE? [VIDEO]

1. Pentru ca este o noua megateapa in domeniul sanitar;
2. Pentru ca este anti-national prin scop si prin cheltuirea banilor personali si publici;
3. Pentru ca notiunea initiala, in 1998, de card national de sanatate era valabila in conditiile asigurarilor facultative sociale de sanatate;
4. Pentru ca si-a pierdut sensul in 2006 cand acestea au devenit obligatorii;
5. Pentru ca este imposibil, tehnic si legislativ, sa aiba valabilitate in afara Romaniei;
6. Pentru ca un card de sanatate este un instrument financiar specific unor societati de asigurari private de sanatate;
7. Pentru ca de la un pret de cost de maxim 0,3 euro se va vinde cu aproape 3 euro;
8. Pentru ca se va vinde la aproximativ 15 milioane de cetateni, ceea ce inseamna un profit probabil de aproximativ 30 milioane de euro;
9. Pentru ca in afara acestui profit va mai aparea unul din obligativitatea cumpararii a aproximativ 30.000 de cititoare de carduri de catre medici, cabinete medicale, spitale;
10. Pentru ca va trebui cumparat si un soft special pentru aceste echipamente si pentru transmiterea datelor de la unii la altii;
11. Pentru ca deja s-au cheltuit peste 100 milioane de euro cu Sistemul Informatic Unic Integrat, cu mult peste cele 15 milioane cu care trebuia realizat;
12. Pentru ca s-au cheltuit in ultimii 10 ani cel putin alte 100 milioane de euro cu achizitii de calculatoare, servere si transmisii de date la casele de sanatate, cu eficienta aproape zero;
13. Pentru ca reprezinta o maxima intoxicare si o mare manipulare, fiind prezentat ca un instrument extrem de util pentru cetatean, desi in realitate este instrumentul prin care se incalca flagrant drepturile fundamentale ale omului si demnitatea umana;
14. Pentru ca se doreste incalcarea agresiva a intimitatii relatiei profesionale pacient-medic si confidentialitatii actului medical, dand posibilitatea accesarii abuzive si ilegale a unor date personale;
15. Pentru ca, astfel, se incalca dreptul constitutional la viata intima, familiala si privata;
16. Pentru ca incearca sa reduca activitatea medicala la o activitate strict finaciar-contabila, in care pacientii ar reprezenta doar statistici, cifre si fluxuri de capital;
17. Pentru ca fiind cetatean roman, prin lege, esti asigurat obligatoriu in sistemul asigurarilor sociale de sanatate, ceea ce face inutil orice document care sa dovedeasca aceasta calitate;
18. Pentru ca aproape toate datele consemnate pe acest card sunt datele din cartea de identitate;
19. Pentru ca este prevazut cu un cip, ceea ce va alimenta in permanenta suspiciunea despre adevaratele performante si scopuri de utilizare ale acestuia;
20. Pentru ca identificarea unui asigurat se realizeaza extrem de simplu prin datele existente in documentul national de identitate (carte de identitate, certificat de nastere – CNP), nefiind necesara emiterea unui alt cod national de asigurat de sanatate;
21. Pentru ca grupa de sange si Rh-ul trebuie consemnate pe cartea de identitate;
22. Pentru ca dovedirea achitarii contributiei la Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate trebuie asigurata de catre baza de date a Ministerului Finantelor Publice (Casei Nationale de Sanatate) unde ar trebui sa existe permanent o situatie actualizata a fiecarui contributor;
23. Pentru ca exista o solutie extrem de simpla pentru toate problemele sistemului de asigurari si anume iesirea Fondului de Sanatate din bugetul consolidat si mutarea lui din trezoreria statutului la C.E.C., unde se afla si in perioada interbelica si unde ar putea genera dobanda;
24. Pentru ca C.E.C. este o banca istorica, 100% romaneasca, cu actionar unic Ministerul Finatelor Publice, modernizata, cu o organizare nationala, cu sucursale in toate orasele;
25. Pentru ca prin aceasta mutare se rezolva imediat problema achitarii contributiei si a evidentei acesteia, C.E.C. avand deja toata infrastructura informatica si de personal specializat, inclusiv posibilitatea emiterii unui card, din fonduri proprii;
26. Pentru ca astfel se transfera unei structuri profesioniste mai mult de jumatate din activitatea caselor de sanatate, cea de evidenta platitori, incasare, gestionare si decontare, extrem de greoaie si supusa coruptiei in acest moment, cheltuielile imense din Fondul de Sanatate cu salarizarea personalului acestora putand fi reduse substantial, in acelasi timp cu reducerea semnificativa a birocratiei excesive existente la acest moment;
27. Pentru ca exista suficiente instrumente de urmarire a accesarii serviciilor medicale chiar si in acest moment, cu atat mai mult in cazul transferarii Fondului de Sanatate;
28. Accesul rapid la informatii medicale despre pacient in caz de urgente medicale, invocat de subsecretarul de stat ARAFAT, este un argument FALS intrucat medicina de urgenta pregateste medicii pentru aceste situatii;
29. Pentru ca necesitatea obligativitatii consemnarii pentru intreaga populatie a acordului de prelevare a organelor in caz de deces, invocata de subsecretarul de stat ARAFAT si ministrul CSEKE, este DEOSEBIT DE PERICULOASA intrucat atenteaza grav la viata si integritatea corporala a posesorului unui asemenea document electronic, acesta putand fi modificat cu usurinta in scopul prelevarii de organe;
30. Pentru ca insistenta subsecretarului de stat ARAFAT a ministrului CSEKE si a presedintelui CNAS, DUTA la necesitatea aparitiei unei Fise medicale electronice, pentru fiecare cetatean, intr-o baza de date nationala este FALSA SI PERICULOASA, intrucat aceasta, daca exista, trebuie sa ramana doar in baza de date securizata a medicului de familie, singurul raspunzator de confidentialitatea datelor medicale individuale (si doar ca o facilitate pentru evidentele medicale ale acestuia, in paralel cu suportul de hartie);
31. Pentru ca aparitia acestui card, in vederea constituirii unei megabaze nationale cu datele privind sanatatea fiecarui cetatean, este DEOSEBIT DE PERICULOASA, si ATENTEAZA LA SIGURANTA INDIVIDUALA SI NATIONALA, transformand populatia Romaniei in rezervor planetar oficial de organe umane prin crearea celei mai mari baze de acorduri de prelevare de organe, cu toate datele de sanatate individuale, inclusiv cu cele de compatibilitate, dand posibilitatea folosirii neautorizate, in scopuri nelegale a acestor date confidentiale, de catre persoane sau organizatii care le pot accesa;
32. Pentru ca este FALSA superioritatea securitatii datelor electronice fata de cele pe suport de hartie, invocata de ministrul sanatatii CSEKE, fiind cunoscuta marea vulnerabilitate a datelor electronice la lipsa de curent electric si la virusi electronici
33. Pentru ca exista o mare atractie a unor persoane neautorizate, individuale sau organizate, de a accesa/modifica documente si date electronice din bazele de date sau de pe carduri de genul celui aflat in discutie;
34. Pentru ca securizarea si gestionarea bazei de date si a documentelor medicale va necesita o infrastructura, atat soft cat si hard, foarte costisitoare, cu necesitati greu de banuit la acest moment, o actualizare permanenta si eforturi deosebite si costisitoare de a face fata amenintarilor din exterior,
35. Pentru ca asemenea cheltuieli, in asemenea scopuri, nici macar tarile cu economii performante nu sunt dispuse sa le sustina;
36. Pentru ca se va reusi prin acest card antinational, intentionat sau nu, in mod ironic, o supraveghere totala a populatiei unei tari europene, un vis de dictator si servicii secrete, cu beneficiari oculti, cu scopuri neclare, in conditiile acordului inconstient al unei populatii manipulate, neinformate corect si chiar mai mult, pe banii acesteia;
37. Pentru ca nu trebuie sa uitam etniile celor doi principali decidenti din sanatatea romaneasca, a ministrului si a subsecretarului de stat din Ministerul Sanatatii, cei care sunt cei mai insistenti si grabiti pentru aparitia acestui sistem, care dau un tablou de tip secol XVIII, cu o dominatie imperialista dualista in tandem cu o alta necrestina, peste o masa de valahi ingenuncheati;
38. Pentru ca sistemul sanitar se poate reforma prin metode simple, cu cheltuieli minime, la indemana noastra, cu conditia sa fim dispusi sa le vedem si sa le acceptam;
39. Pentru ca mai exista suficienti romani pregatiti si cu chef de munca in folosul neamului si al tarii.

OPRITI APARITIA ACESTEI NOI MEGATEPE!
OPRITI APARITIA CARDULUI ANTI – NATIONAL DE SANATATE!

Răspunsuri

..........................

"…nu stiu daca am inteles bine dar simuland in mintea mea am inteles asa:
ma duc la doctor cu o “durere “…, doctorul imi recomanda internare pentru investigatii , la internare imi cere cardul electronic (cu toata fisa medicala memorata in cip din care reiese compatibilitatea organelor mele cu a altor persoane) astfel se face o operatie “masluita ” pentru a scoate organele bine platite de altii si …. urmeaza doua deznodamanturii fie scotandu-se un organ important ,< pacientul nu a mai rezistat suferind de mai multe afectiuni >, fie scotandu-se un organ ne-vital < se recomanda o operatie in china > fiind aproape imposibila.
Deci cardul cu cip este acceptul cu stiinta sau cu nestiinta de a ne face piese de schimb ambulante pentru cei ce platesc bine. Va rog sa ma corectatii daca gresesc."

...................

1)dar ca sa trimiti inapoi cardul trebuie sa stii pe ce adresa sa o faci; stie cineva la ce adresa trebuie retrimis cardul de sanatate cu cip?

2) simplu fapt ca nu il activezi, sau ca ii spui postasului ca nu il primesti nu e de ajuns? chiar si in acest caz el este inactiv si inutil, nu?

pe 02/03/2011

@Codrut,spui postasului sa il duca de unde l-au adus ca tu nu le-ai cerut nimic,deci nu tu ci posta sau cel care aduce acest card il va duce inapoi de unde il aduc, de la cenke benke acest hun pe post de ministru al nesanatatii care vrea sa ne murdareasca Ortodoxia !


Dati mai departe, sa afle cat mai multa lume!!!
http://apologeticum.wordpress.com/2011/02/03/cardurile-de-sanatate-cu-cip-sunt-trimise-prin-posta-solutia-este-sa-le-returnam-cu-mentiunea-ca-ne-incalca-drepturile/

http://www.youtube.com/watch?v=DRoszhdxEI8&feature=player_embedded

Sfârşitul programat al democraţiei

1.Puterea a trecut în alte mâini

Adevăraţii stăpâni ai lumii nu mai sunt guvernele ţărilor, ci conducătorii grupurilor multinaţionale financiare sau industriale şi ai unor instituţiilor internaţionale "opace" (FMI, Banca Mondială, OCDE, OMC, băncile centrale). Prin urmare, cei care conduc lumea nu sunt aleşi în mod democratic, în ciuda impactului deciziilor lor asupra vieţii populaţiei.
Puterea acestor organizaţii se exercită la o dimensiune planetară, în timp ce puterea statelor e limitată la o dimensiune naţională. De altfel ponderea societăţilor multinaţionale în fluxurile financiare a depăşit-o de mult pe cea a statelor.

La dimensiune transnaţională, mai bogate decât statele şi reprezintând principalele surse de finanţare ale partidelor politice de orice orientare în majoritatea ţărilor, aceste organizaţii se situează de fapt mai presus de legi şi de puterea politică, mai presus de democraţie.

Iată lista cifrelor de afaceri ale unor organizaţii multinaţionale, comparate cu PIB-ul statelor. Ea spune multe despre puterea planetară pe care aceste societăţi sunt în curs s-o capete. O putere tot mai mare, datorată accelerării fuziunii între organizaţiile multinaţionale.

Cifre de afaceri sau PIB, în miliarde de dolari

General Motors	178,2		Singapore	96,3
Danemarca	161,1		Toyota	95,2
Tailanda	157,3		Israel	92
Ford	153,5		General Electric	90,8
Norvegia	153,4		Filipine	83,1
Mitsui & Co	142,8		IBM	78,5
Polonia	135,7		NTT	77
Africa de Sud	129,1		Axa - UAP	76,9
Mitsubishi	129		Egipt	75,2
Royal Dutch Shell	128,1		Cile	74,3
Itoshu	126,7		Irlanda	72
Arabia Saudita	125,3		Daimler-Benz	71,5
Exxon (Esso)	122,4		British Petroleum	71,2
Wall Mart	119,3		Venezuela	67,3
Ford	100,1		Groupe Volkswagen	65,3
Grecia	119,1		Noua Zeelanda	65
Finlanda	116,2		Unilever	43,7
Marubeni	11,2		Pachistan	41,9
Sumimoto	109,3		Nestle	38,4
Malaezia	97,5		Sony	34,4
Portugalia	97,4		Egipt	33,5
Singapore	96,3		Nigeria	29,6

Ansamblul celor mai mari 5 firme din lume	526,1
Orientul Apropiat si Africa de Nord	454,5
Asia de Sud	297,4
Africa Sub-Sahariana	269,9

Cifrele datează din 1999, în afară de cele scrise cu italice care datează din 1992.
Surse: Banca Mondială (World Development Rapport 1998-1999), Forbes, The Nation, Institutul de Cercetare al Naţiunilor Unite pentru dezvoltare socială (Statele Disarray, Geneva, 1995), Le Courier National, Le Monde Diplomatique.

2.Iluzia democraţiei

Democraţia a încetat deja să mai fie o realitate.

Responsabilii organizaţiilor care exercită puterea reală nu sunt aleşi în mod democratic şi publicul nu e informat în ceea ce priveşte deciziile lor.

Raza de acţiune a statelor este din ce în ce mai redusă datorită existenţei unor acorduri economice internaţionale în privinţa cărora care cetăţenii n-au fost nici consultaţi, nici informaţi.

Toate aceste tratate elaborate în ultimii cinci ani (GATT, OMC, AMI, NTM, NAFTA) vizează un scop unic: transferul puterii statelor către organizaţii non-alese, cu ajutorul unui proces numit "globalizare".

Suspendarea proclamată şi explicită a democraţiei n-ar fi exclus să provoace o revoluţie. Acesta e motivul pentru care s-a decis menţinerea unei democraţii de faţadă şi o deplasare a puterii reale către alte focare de putere.

Cetăţenii continuă să voteze, dar votul lor a fost golit de orice conţinut. Ei votează pentru alegerea unor responsabili care nu mai deţin practic adevărata putere. Tot astfel, deoarece nu mai este nimic de hotărât, programele politice de "dreapta" şi de "stânga" au ajuns să se asemene atât de mult în toate ţările occidentale.

Pentru a rezuma, nu putem alege felul de mâncare, dar putem alege sosul. Mâncarea pe care suntem forţaţi s-o consumăm se numeşte "noul sclavagism", asezonat cu sos picant - de dreapta - sau dulce acrişor - de stânga.

3. Dispariţia informaţiei

De la începutul anilor '90 informaţia a dispărut în mod progresiv din media destinată marelui public.

Ca şi alegerile, jurnalele televizate continuă să existe, dar ele au fost golite de conţinut.

Un jurnal televizat conţine maxim 2-3 minute de informaţie reală. Restul este constituit din subiecte "de revistă", din reportaje anecdotice, din fapte diverse, din mici bârfe şi reality-show-uri.

Analizele jurnaliştilor specializaţi ca şi emisiunile de dezbatere a informaţiilor au fost aproape în totalitate eliminate.

Informaţia se reduce de acum doar la anumite segmente din presa scrisă, citită de către o minoritate de persoane.

Dispariţia informaţiei este semnul clar că regimul nostru politic şi-a schimbat deja natura.

4. Strategii şi obiective pentru controlul lumii

Responsabilii puterii economice provin aproape în totalitate din aceleaşi cercuri, din aceleaşi medii sociale. Ei se cunosc între ei, se întâlnesc, împărtăşesc aceleaşi idei şi aceleaşi interese.

Deci în mod natural ei toţi împărtăşesc aceeaşi viziune a ceea ce ar trebui să fie lumea viitoare ideală (pentru ei).

În consecinţă este firesc ca ei să cadă de acord în privinţa unei strategii şi să-şi sincronizeze respectivele acţiuni către obiective comune, inducând situaţii economice favorabile realizării obiectivelor lor. Iată câteva elemente ale strategiei lor:

Slăbirea statelor şi a puterii politice. Destabilizare. Privatizarea serviciilor publice.

Dezangajarea totală a statelor din economie, incluzând aici sectoarele educaţiei, cercetării, şi la un moment dat al poliţiei şi al armatei, destinate să devină sectoare exploatabile de către întreprinderi private.

Îndatorarea statelor cu ajutorul corupţiei, a lucrărilor publice inutile, a subvenţiilor date întreprinderilor fără justificare, sau a dispenselor militare. Când se acumulează un munte de datorii, guvernele sunt constrânse la privatizare şi la desfiinţarea serviciilor publice. Cu cât un guvern este mai mult sub controlul "Stăpânilor lumii", cu atât mai mult el trebuie să mărească datoria ţării sale.

Sărăcirea angajaţilor şi menţinerea unui nivel de şomaj ridicat, întreţinut prin dislocarea şi mondializarea pieţei muncii. Aceasta măreşte presiunea economică asupra salariaţilor, care sunt atunci gata să accepte orice salariu şi orice condiţii de muncă.

Reducerea ajutoarelor sociale, pentru a creşte motivaţia şomerilor de a accepta orice muncă pentru orice salariu. Ajutoare sociale prea ridicate împiedică şomajul să facă presiune în mod efectiv asupra pieţii muncii.

Împiedicarea creşterii revendicărilor salariale în Lumea a Treia, menţinând aici regimuri totalitare sau corupte. Dacă lucrătorii din Lumea a Treia ar fi mai bine plătiţi, acest lucru ar contraveni principiului însuşi al dislocării şi al pârghiei pe care ei îl exercită asupra pieţei muncii şi al societăţii în Occident. Acesta este deci o cheie strategică esenţială care trebuie păstrată cu orice preţ. Faimoasa "criză asiatică" din 1998 a fost declanşată cu scopul de a păstra această cheie.

5. Artibutele puterii

Organizaţiile multinaţionale private se dotează în mod progresiv cu toate atributele puterii statelor: armate (1), reţele de comunicaţii, satelite (2), servicii de informaţii, fişiere ale indivizilor (3), instituţii judiciare (stabilite de OMC şi AMI, acord conform căruia o astfel de organizaţie multinaţională va putea să târască un stat în faţa unei curţi de justiţie internaţionale speciale).

Etapa următoare - şi ultima - pentru aceste organizaţii ar fi să obţină puterea poliţienească şi militară care corespunde noii lor puteri, creând propriile lor forţe armate, deoarece armatele şi poliţiile naţionale nu sunt adaptate pentru apărarea intereselor acestor organizaţii în lume.

La un moment dat, armatelor li se va solicita să devină întreprinderi private, prestatoare de servicii, lucrând pe bază de contract cu statul, ca şi cu orice alt client privat capabil să le plătească serviciile. Dar, în etapa ultimă a planului, aceste armate particulare vor servi intereselor marilor organizaţii multinaţionale şi vor ataca statele care nu se vor plia pe regulile noii ordini economice.

Deocamdată acest rol este asumat de armata Statelor Unite, ţara cea mai bine controlată de societăţile multinaţionale.

Note:

A - Armate particulare

Armatele particulare există deja în Statele Unite. Este vorba de societăţile DynCorp, CACI şi MPRI, prototipuri ale viitoarelor armate particulare. DynCorp a acţionat în numeroase regiuni unde Statele Unite doreau să intervină din punct de vedere militar, fără a purta responsabilitatea directă (în America de Sud, în Sudan, în Kuweit, înKosovo, în Irak.). La sfârşitul anului 2002 DynCorp a fost răscumpărat de către Computer Sciences Corporation, una dintre cele mai importante societăţi americane de servicii de informatică. În mai 2004, DynCorp şi MPRI au fost implicate în torturarea prizonierilor irakieni. Armatele particulare (numite "antreprenori" de către Pentagon) reprezintă 10% din efectivele americane trimise în Irak.

B - Sateliţi

Microsoft a renunţat în final la proiectul său Teledesic, o reţea de 288 sateliţi de comunicaţie care trebuiau să constituie o urzeală în jurul întregii planete. Dar alte companii multinaţionale se pregătesc să creeze reţele similare de sateliţi de comunicaţie. De asemenea, sateliţi de observaţie particulari sunt gata instalaţi. Două societăţi comercializează imagini de rezoluţie mare din orice loc de pe planetă susceptibil de a-i interesa pe cumpărători.

C - Fişiere individuale

Numeroase societăţi fondate în aceşti ultimi ani (în principal în Statele Unite) sunt specializate în colectarea informaţiilor individuale, oficial cu scopuri comerciale. Dar aceste fişiere private încep să reunească milioane de profile individuale foarte exacte ale consumatorilor repartizaţi în zona ţărilor occidentale. Informaţiile din aceste fişiere sunt vândute oricui doreşte să le cumpere.

6. Adevărata realitate a banilor

Banii sunt astazi în mod esential virtuali. Ei au ca singura realitate un sir de 0 si 1 în computerele bancilor. Marea majoritate a comertului mondial are loc fara bani fizici si doar 10% din tranzactiile financiare zilnice corespund unor schimburi economice în "lumea reala". Pietele financiare ele însele constituie un sistem de creatie a banilor virtuali, a unui profit care nu se bazeaza pe crearea unei adevarate bogatii. Gratie jocului pietelor financiare (care permite transformarea în beneficii a oscilatiilor cursurilor bancare), investitorii avizati pot fi declarati mai bogati , printr-o simpla circulatie a electronilor în computere. Aceasta creatie de bani fara a crea o bogatie economica corespunzatoare este însasi definitia crearii artificiale a banilor. Ceea ce legea interzice falsificatorilor de bani si ceea ce ortodoxia economica liberala interzice statelor este deci posibil si legal pentru un numar restrâns de beneficiari. Daca dorim sa întelegem ce este în mod real banul si la ce serveste el, e sufiecient sa inversam vechea zicala: " timpul înseamna bani".Banii înseamnă timp.

Banii reprezinta ceea ce permite cumpararea timpului altora, timp care a fost necesar sa se creeze produse sau servicii de consum.

Banii, Timpul si Sclavii Din punct de vedere tehnic banii reprezinta o unitate de calcul intermediara pentru schimbul timpului contra timp, fara a fi posibila compararea directa a timpului unora cu al altora. Deoarece fiecare conversie între bani si timp se face pe baza unei estimari subiective, care variaza în functie de raportul fortei economice si informationale între cumparator si vânzator. În practica acest raport de forte este întotdeauna defavorabil consumatorului - salariat. Când un individ dintr-o categorie medie cumpara un produs el plateste timpul care a fost necesar pentru a fabrica acest produs la un pret mai ridicat decât salariul care îi este lui platit pentru o fractiune echivalenta din propriul lui timp. De exemplu, daca o masina este produsa în 2 ore de 20 de salariati (întelegându-se aici munca comerciantilor si munca depusa pentru echipamentele de productie folosite), salariul fiecarui salariat pentru aceste doua ore ar trebui sa fie egal cu 1/20 din pretul masinii, adica 500 E daca masina a costat 10000 E. Ceea ce înseamna un salariu orar teoretic de 250 E (1600FF). Pentru cea mai mare parte a salariatilor, suntem foarte departe de aceasta socoteala. Când un salariat occidental presteaza 10 ore din timpul lui, el primeste numai echivalentul unei ore. Pentru un salariat din Lumea a Treia, raportul scade la 1000 contra unu. Acest sistem este versiunea moderna a sclavagismului. Beneficiarii timpului furat salariatilor sunt întreprinderile, precum si statele atâta timp cât banii preluati prin impozite si taxe nu sunt utilizati în interesul general.

7. Punctul de non-retur ecologic va fi depăşit

Este evident că începem să ne izbim de limitele ecologice în activitatea economică.

Un sistem economic liberal, al cărui scop este căutarea profitului pe termen scurt pentru interese particulare, nu poate să ia în considerare costurile pe termen lung cum ar fi degradarea mediului.

Modelele economice actuale sunt totodată incapabile să estimeze la justa sa valoare "producţia" naturii, indispensabilă supravieţuirii noastre: producţia de oxigen, fixarea gazului carbonic de către păduri şi ocean, reglarea temperaturii, protecţia împotriva razelor solare, reciclarea chimică, repartiţia ploilor, producerea apei potabile, producerea alimentelor etc.

Dacă modelele economice ar integra costul real al distrugerii naturii, al poluării, al modificărilor climatice, aceasta ar schimba în mod radical estimarea noastră în legătură cu ceea ce este "rentabil " şi ce nu.

Producţia naturii a fost evaluată la 55.000 miliarde de dolari pe an de către un grup de oameni de ştiinţă al Institutului pentru Economii Ecologice al Universităţii din Maryland în 1997.

8. Distrugerea naturii se face intenţionat

Dispariţia naturii este inevitabilă, deoarece distrugerea naturii este dorită de noua putere economică. De ce? Din trei motive:

- Dispariţia naturii şi creşterea poluării vor face individul încă şi mai dependent de sistemul economic şi va da naştere unor noi profituri (datorită mai ales unui consum în creştere de medicamente şi de prestări medicale.)

- De altfel natura reprezintă o referinţă într-o altă ordine, cea a universului. Contemplarea frumuseţii şi a perfecţiunii naturii este subversivă pentru această nouă putere economică: ea o ameninţă prin aceea că individul poate respinge urâţenia medilor urbanizate şi pune la îndoială ordinea socială care în concepţia ei trebuie să rămână singura referinţă. Urbanizarea mediului permite plasarea populaţiei într-un spaţiu totalmente controlat, supravegheat şi în care individul este total scufundat într-o proiecţie a ordinii sociale.

- În sfârşit, contemplarea naturii incită la visare şi intensifică viaţa interioară a indivizilor, dezvoltându-le propria sensibilitate şi deci liberul lor arbitru. Ei încetează din acest moment să mai fie fascinaţi de mărfuri, ei refuză programele televizate destinate să-i abrutizeze şi să le controleze spiritele. Eliberaţi de lanţurile lor, ei încep să-şi imagineze o altă societate posibilă, fondată pe alte valori decât profitul material.

Tot ceea ce poate să determine indivizii să gândească şi să trăiască prin ei-înşişi este în mod potenţial subversiv pentru această nouă putere economică. Cel mai mare pericol pentru ordinea socială este spiritualitatea, deoarece ea îi bulversează individului sistemul de valori şi deci comportamentul, în detrimentul valorilor şi comportamentelor precedente induse de condiţionările sociale.

Pentru stabilitatea "noii ordini sociale", tot ceea ce poate stimula trezirea spiritulală se doreşte a fi eliminat.

9. Alternativele ultimei şanse

Pentru a nu fi total excluse din joc, contra-puterile acestei puteri economice (sindicate, asociaţiile de consumatori, mişcările ecologiste) trebuie să răspundă plasându-se pe acelaşi nivel de organizare, la nivel mondial şi nu naţional ca până acum, unificându-şi şi sincronizându-şi acţiunile, la scara grupurilor de state apăsând o greutate suficientă în fluxurile economice mondiale.

Le rămâne puţin timp pentru a acţiona, deoarece toate mijloacele de control necesare unei viitoare dictaturi mondiale sunt deja instalate.

10. 2000 de ani de istorie

În timpul acestor ultime două milenii, civilizaţia a trecut prin patru epoci succesive marcând patru forme de putere politică:

- Epoca triburilor Puterea exercitată prin forţă (şi mai rar prin înţelepciune sau cunoaştere)

- Epoca imperiilor şi a regatelor Putere ereditară. Naşterea noţiunii de stat.

- Epoca statelor-naţiune Epocă deschisă de monarhia parlamentară în Marea Britanie în 1689, de către revoluţia franceză din 1789 şi prin fondarea Statelor Unite. Într-un stat-naţiune, puterea nu mai este ereditară ci exercitată de către conducătorii ce se consideră că reprezintă poporul şi desemnaţi prin alegeri (stat-naţiune democratic), sau printr-un sistem de cooptare în sânul unui partid unic (stat-naţiune totalitar).

- Epoca conglomeratelor economice Eră iniţiată începând cu 1954, pusă în practică în cursul anilor 70 şi 80 şi operaţională total începând cu anii 90. Puterea nu mai este de tip reprezentativ sau electiv şi nu mai este nici localizată din punc de vedere geografic (contrar triburilor, regatelor, statelor-naţiune).

Ea este exercitată direct de către cei care controlează sistemul financiar şi producerea mărfurilor. Instrumentele acestei puteri sunt controlul asupra tehnologiei, al energiei, al banilor şi al informaţiei.

Ca orice putere nouă, ea se erijează în a înlocui puterea precedentă, menită dispariţiei.

În sfârşit, această nouă putere este globală, planetară. Nu există deci nici alternative, nici supape. Ea constitue un nou nivel de organizare a civilizaţiei, un fel de super-organism.

Rezolvarea marilor probleme ecologice, economice şi sociale par să necesite efectiv instaurarea unei strategii sau a unei forme de putere globale. De asemenea, unificarea lumii prin economie şi declinul statelor-naţiune au fost justificate parţial de o cauză nobilă: a face imposibil un nou război mondial care, în era atomică, ar însemna sfârşitul civilizaţiei.

Dar chestiunea este de a şti în serviciul căror obiective şi a căror interese se pune această nouă putere, prin cine trebuie ea să fie exercitată şi prin ce contra-puteri trebuie să fie echilibrată şi controlată.

Mondializarea (sau globalizarea) nu este negativă prin ea însăşi. În mod potenţial ea poate să permită stabilirea unei păci mondiale durabile şi a unei mai bune gestiuni a resurselor. Dar dacă ea continuă să fie organizată în beneficiul unei elite şi dacă îşi păstrează orientarea non-liberală actuală, ea nu va întârzia să genereze un nou tip de totalitarism, transformarea completă a fiinţelor umane în mărfuri, distrugerea totală a naturii, forme inedite de robie.

UE - noul Soviet?

Mi se pare de neînţeles că după ce a fost îngropat un monstru, Uniunea Sovietică, un monstru similar, este construit.

De ce CE(comunitatea europeană) a devenit UE(uniunea europeană)?

Poate dacă examinăm Rusia sovietică vom afla răspunsul.

Uniunea sovietică era condusă de 15 oameni care nu erau aleşi, care se investeau in funcţii reciproc şi care nu dădeau socoteală nimănui.

Uniunea europeană este condusă de 2000 de oameni în acelaşi fel.

Se întălnesc în secret, nu răspund faţă de cineva şi nu-i putem destitui din funcţii.

S-ar putea spune că Uniunea europeană are un parlament ales.

Şi Uniunea sovietică avea unul: Sovietul Suprem.

Se aplica ştampila(se vota) la fel ca pentru parlamentul european iar timpul la microfon era limitat la un minut pentru fiecare vorbitor la fel ca si in parlamentul european.

În UE sunt sute de mii de eurocraţi cu salarii imense, cu mulţi servitori, bonus uri si privilegii, cu imunitate pe viaţă la orice persecuţie, care sunt mutaţi pur şi simplu de la o funcţie la alta, indiferent dacă au făcut treabă sau nu.

Nu este asta, exact ce se făcea în fosta Uniune sovietică?

Uniunea sovietică a fost creată prin coerciţie şi prin ocupare militară.

Uniunea europeană, admitem, a fost creată fără folosirea expresă a forţei militare dar tot prin coerciţie şi prin abuz uri economice.

Pentru a continua să existe, Uniunea sovietică s-a extins continuu.

În momentul când s-a oprit extinderea a început colapsul.

Iar eu am convingerea că aşa se va întâmpla şi cu Uniunea europeană.

Scopul existenţei Uniunii sovietice a fost crearea unei noi entităţi istorice: poporul sovietic, iar noi trebuie să ne (renegăm) uităm naţionalitatea, tradiţiile şi obicei uri le popoarelor noastre.

La fel şi Uniunea europeană nu doreşte să fiţi englezi sau francezi (nici români sau bulgari).

Doreşte ca voi toţi să fiţi o nouă entitate istorică, să fiţi europeni.

Să vă suprime toate sentimentele naţionale si să trăiţi ca o comunitate multinaţională.

După 73 de ani, acelaşi sistem (multinaţional) în Uniunea sovietică, a cauzat mai multe conflicte interetnice decât oriunde în lume.

În Uniunea sovietică unul din marile ţel uri a fost distrugerea statului - naţiune.

Şi asta este exact ce face UE astăzi.

Bruxel-ul absoarbe state-naţiune pentru ca acestea să nu mai existe.

Corupţia era generală în sistemul sovietic, de sus până jos.

Şi tot aşa este şi în UE.

Aceeaşi activitate coruptivă care îmbiba Uniunea sovietică este şi în UE.

Cei care i se opun sau o dezvăluie sunt reduşi la tăcere sau pedepsiţi.

Nimic nu s-a schimbat.

În Uniunea sovietică aveam gulagul.

Văd că, deasemenea, avem gulag şi în UE.

Nu se numeşte "gulag" ci "political corect".

Când oricine încearcă să exprime ce gândeşte în legatură cu evenimentele (cu agenda de lucru a UE) iar viziunea sa este diferită de linia agreată (aprobată, oficială) va fi ostracizat.

Acesta este începutul gulagului, începutul pierderii libertăţii.

În Uniunea sovietică ne-au spus că avem nevoie de un stat federal pentru a evita războiul.

În UE fac exact acelaşi lucru.

Pe scurt, este aceeaşi ideologie, modelul sovietic prezentat în ambalaj vestic.

Dar, din nou, la fel ca Uniunea sovietică UE contine şi propriul sfârşit.

Din nefericire, când se va prăbuşi şi se va prăbuşi, va lăsa în urmă dezastru imens şi vom rămâne cu uri aşe probleme economice şi etnice.

Vechiul sistem sovietic a fost incapabil de reformă şi la fel şi UE.

Dar există o alternativă la a fi conduşi de cei 2000 de oficiali autodesemnaţi din Bruxel.

Se numeşte independenţă.

Nu trebuie să accepţi ce au planificat pentru tine.

Până la urmă, nimeni nu te-a întrebat dacă vrei să participi (să fii în UE)!

Eu am trăit în viitorul tău (Uniunea Sovietică) şi nu a funcţionat!

Vladimir Bukovsky - scriitor rus