ATENTIE LA TELEVIZOR

Televizorul scade nivelul educatiei

O cercetare efectuata pe o perioada de 26 de ani arata ca orele petrecute in fata ecranului scad probabilitatea de a urma o facultate.

Sansele de a obtine o diploma universitara scad odata cu cresterea timpului petrecut in fata televizorului in copilarie si adolescenta. Asa reiese dintr-un studiu realizat timp de 26 de ani in Noua Zeelanda, de un grup de cercetatori de la Otago University, publicat in numarul din aceasta luna a "Arch Pediatr Adolesc Med" (Arhivele de pediatrie si medicina pentru adolescenti).

Studiul a fost inceput pe 1.037 de copii, dar pana la finalizare 18 dintre ei au decedat, iar alti trei au fost diagnosticati cu boli mintale.

Televizor vs teme

Principalul mod in care vizionarea excesiva a programelor TV afecteaza educatia este faptul ca timpul petrecut in fata micului ecran fura din cel acordat activitatilor legate de studiu.

Realizatorii cercetarii din Noua Zeelanda si-au intarit concluzia citand un alt studiu, realizat pe elevi americani din clasele VI si VII: "Pentru acestia, timpul alocat televizorului este invers proportional cu cel pentru citit sau facutul lectiilor".

Depinde de IQ
Cercetatorii sustin ca rezultatele studiului lor ofera putine argumente pentru cei care spun ca vizionarea programelor de televiziune, in portii reduse, este benefica, iar in volum mare este daunatoare. De asemenea, efectele perioadei petrecute in fata televizorului nu sunt diferite in functie de sex sau de statutul socio-economic. Exista insa diferente legate de nivelul de inteligenta, studiul relevand faptul ca influenta televizorului este mai mare asupra persoanelor cu intelect mediu. Asta in mare parte din cauza ca cei cu un IQ mic urmeaza rar cursuri universitare, in timp ce persoanele cu IQ peste medie sunt mult mai greu influentabile.

Avertismente

Cercetatorii spun ca nu au rezultate cu privire la impactul unui anumit gen de emisiuni asupra tinerilor. In perioada desfasurarii studiului, in Noua Zeelanda existau numai doua televiziuni, ambele publice.

Rezultatele celor 26 de ani de investigatii sunt insa considerate relevante de comunitatea stiintifica deoarece majoritatea productiilor difuzate de cele doua posturi erau americane sau britanice, vandute in intreaga lume.

Dupa publicarea rezultatelor, Academia Americana de Pediatrie a adresat din nou un apel public catre parinti de a limita timpul pe care copiii lor il petrec in fata televizorului.

30 de ani de studiu

Cercetatorii americani au format acest esantion din copii nascuti in orasul Dunedin din Noua Zeelanda intre 1 aprilie 1972 si 31 martie 1973. Informatiile legate de timpul petrecut in fata televizorului au fost colectate la varsta de 5, 7, 9, 11, 13 si 15 ani.

Intre 5 si 11 raspunsurile au fost date de catre parinti, pentru ca apoi sa fie chestionati chiar subiectii. Dintre cei 1.037 inscrisi in prima faza, numai 967 au raspuns si la varsta de 26 de ani intrebarilor legate de nivelul de studii atins.

Televizorul creeaza si deficiente de atentie

Un alt studiu, realizat in 2004 de un grup de medici din Seattle, a relevat ca televizorul poate fi foarte nociv pentru copiii sub 2 ani. Cercetarile au aratat ca fiecare ora petrecuta de un copil mai mic de 2 ani in fata televizorului creste cu 10% sansa ca acesta sa aiba mai tarziu deficiente de atentie. "Creierul unui copil la aceasta varsta se dezvolta foarte repede, iar imaginile de la televizor sunt o stimulare nervoasa nenaturala la acest nivel", a precizat pentru BBC Dimitri Christakis, doctorul care a condus acest studiu.

Motivul principal este faptul ca imaginile de televiziune se schimba foarte rapid, ceea ce creierul uman aflat inca intr-un stadiu incipient de dezvoltare nu poate suporta. In afara de problemele de concentrare, pana la varsta de 7 ani pot aparea si alte probleme, cum ar fi impulsivitatea, agitatie crescuta si confuzie in privinta unor informatii. Intre 3 si 5a din copiii americani au deficiente de atentie, dar cercetatorii nu au putut determina cati dintre acestia au fost afectati de televizor. Acelasi studiu precizeaza ca nu se poate stabili un interval "sanatos" de stat in fata micului ecran, pentru ca riscul va exista, indiferent cat de mic este.


Sursa: Evenimentul Zilei

Televizorul, o amenintare pentru copiii nostri?

"Portia" zilnica de violenta

• Intr-un mod semnificativ, copiii nascuti in ultimele doua decenii au trait intr-un mediu familial si social destul de diferit fata de generatiile dinaintea lor.
• Astazi, in Europa, unul din cinci copii este nascut in afara casatoriei (in comparatie cu unul din zece in anii '70).
• 38% dintre mamele necasatorite sunt adolescente. Aproape unul din patru copii e nascut in saracie. Mai mult de 20% dintre copii traiesc cu un singur parinte. Si, nu in ultimul rand, toti sunt expusi la o explozie de mijloace de informare, majoritatea abundand in violenta. Astfel, fiecare post de televiziune are cel putin un film "de actiune" in grila zilnica de programe, iar buletinele de stiri si ziarele transforma orice eveniment violent intr-o stire de senzatie.
• Cel mai usor devin victime ale violentei copiii. in primul rand, pentru ca mintea lor nu le permite sa analizeze critic informatiile primite. in al doilea rand, deoarece sunt la varsta la care personalitatea lor este in formare si asimileaza tot ceea ce vad in jur.
• La aceasta se adauga faptul ca au foarte usor acces la televizor - de departe cel mai mare furnizor de violenta dintre sursele mass-media.
• Comportamentul violent poate avea multiple cauze: biologice, psihologice, sociale, economice. De aceea, este dificil sa separi efectele violentei media de influenta celorlalti factori. Cu toate acestea, cele peste 100 de studii din ultimii 40 de ani au demonstrat urmatoarele: copiii care privesc mai mult la televizor (peste patru ore pe zi) tind sa-si rezolve conflictele mai agresiv decat ceilalti; de asemenea, cu cat copiii incep sa priveasca la televizor de la o varsta mai frageda, cu atat sunt mai predispusi sa comita acte de violenta mai tarziu.
• Vizionarea indelungata a programelor de televiziune poate avea efecte deosebit de nocive asupra copiilor, asta cu atat mai mult, cu cat unii parinti isi lasa copiii sa stea cuminti in fata televizorului in timp ce ei isi fac treburile.
• Un fapt ingrijorator este si acela ca doua treimi dintre copii nu gasesc pe nimeni acasa cand vin de la scoala, intrucat parintii sunt la serviciu. Astfel, ei pot sa urmareasca orice program, indiferent de avertismentul din josul ecranului. Faptul ca se uita la scene violente devine parte din rutina zilnica, de multe ori asociata cu mancatul sau recreerea.

Eroii de pe ecran devin modele

• Unele persoane ar spune ca in serialele de actiune de la televizor raufacatorii sunt aceia care incep lupta si ca personajele pozitive au intotdeauna o autoritate speciala, legala sau morala. O cercetare recenta releva faptul ca parintii cu studii medii din Romania considera mai periculoase (ca posibilitate de influentare) filmele care contin scene de dragoste, decat cele de actiune sau de groaza.
• S-ar crede ca cei mici invata din ultimele doar ca fortele binelui vor invinge intotdeauna raul si deci nu reprezinta nici un pericol in a le urmari. Dimpotriva, tocmai faptul ca eroii din filme sunt admirati si au puteri speciale ii face pe copii sa le imite comportamentul si sa invete ca agresivitatea e o solutie acceptata in rezolvarea oricarei probleme. Eroilor li se apreciaza mai mult duritatea decat alte trasaturi de caracter (inteligenta sau simtul umorului), fiind preferati pentru statutul lor de razboinici si justitiari.
• Violenta prinde mai mult la copii deoarece, pana la varsta de sase-sapte ani, nu fac foarte bine distinctia intre realitate si fictiune. Imaginati-va ca, la televizor, un copil vede un erou care primeste o lovitura foarte puternica, dar acesta nu pateste nimic. E posibil ca micutul sa creada ca, lovindu-l astfel pe prietenul sau de joaca, nici el nu va fi ranit. Iar cele ce urmeaza vor soca si mai mult!
• A lasa un copil de trei-patru ani sa priveasca un film in care, in primele 90 de minute, se familiarizeaza cu un personaj si apoi, in ultimele 30, priveste neputincios cum acesta este omorat cu brutalitate, este ca si cum i-ai prezenta un nou prieten, l-ai lasa sa se joace cu el si apoi l-ai ucide in fata lui. Asta deoarece, cand vad la televizor pe cineva impuscat, injunghiat, violat, brutalizat, copiii cred ca se intampla in realitate. Si copiii nostri asta vad de cateva ori pe zi...

Razboiul mutantilor

Dar filmele artistice nu sunt singura sursa de agresivitate. Nici nu trebuie sa dam alt exemplu decat desenele animate pentru a descoperi multe momente de violenta. In prezent, pe unul dintre canalele destinate copiilor, este difuzat X-Man, unul dintre cele mai controversate desene animate, din cauza mesajului sau violent. Actiunea se desfasoara in jurul unor eroi mutanti, dotati cu puteri supranaturale, care fac din ei niste razboinici brutali. Acestia se lupta cu personajele "negative", la randul lor intruchipati de monstri. Scenele de lupta sunt extrem de lungi, acompaniate de muzica cu ritm accelerat, explozii si sunet de arme. Niciodata cei rai nu sunt adusi in fata justitiei, fiind exterminati de catre mutantii eroi.
Este normal ca, la aceasta varsta, copiii sa aiba ca idoli supereroii (mai ales pe cei din desenele animate), deoarece sunt inzestrati cu puteri fantastice.
Copiii inteleg ca sunt neputinciosi, ca sunt dependenti de parinti si de alti adulti din viata lor si compenseaza acest lucru identificandu-se cu personaje puternice. Atat timp cat cei admirati de ei sunt justitiari ai binelui, lucrurile sunt foarte firesti. Problema este ca ei se pot identifica si cu personaje deosebit de agresive, care folosesc lupta ca scop in sine, doar pentru simplul fapt ca acestia apar ca singura oferta de pe ecran.

Cand fictiunea se confunda cu realitatea

Din pacate, influenta violentei mediatizate pe toate canalele de televiziune sau in presa nu se manifesta numai pe termen lung, ci are si efecte imediate. Doi copii de zece ani, avand aceleasi capacitati intelectuale si provenind din medii similare, au vazut, unul - un film nonviolent, iar celalalt - un film violent. Apoi, amandoi au fost rugati sa continue fraza: "Un baiat mergea pe strada. La un moment dat, cineva il impinge si el cade". Iata cum a continuat copilul care tocmai urmarise un film nonviolent:
"Acela era un alt baiat, care nu vedea. De fapt, acel copil era un neajutorat, care dorea sa treaca pe celalalt trotuar. Lasand supararea deoparte, baiatul l-a ajutat".
In schimb, copilul care a urmarit pelicula violenta a continuat astfel:
"Intr-o zi, Mihai mergea pe strada. Dintr-o data, a fost inconjurat de o gasca de baieti. Ei voiau sa-i ia banii. Refuzand sa-i dea, acestia l-au impins in strada. Atunci a trecut o masina si l-a calcat pe picior".
Este inca proaspat in mintile noastre cazul baiatului de 13 ani din Alexandria, care, dupa ce a urmarit filmul de groaza Scream III, si-a ucis cu lovituri de cutit sora mai mica. (Filmul respectiv arata cu lux de amanunte cum un individ care poarta o masca ucide cu un cutit mai multe persoane.)
Este oare posibil ca orice copil care se uita la un film violent sa comita o fapta violenta?
Raspunsul este "nu". Violenta mass-media este doar unul dintre factorii care sporesc riscul unui comportament agresiv, dar singura, in mod cert nu poate sa duca la comiterea unor fapte grave.

Copiii care se inspira din filme violente probabil ca au trait una din situatiile:

• expunere la violenta in casa sau in comunitate
• factori de stres familial si social (lipsa de dragoste si neacceptare in familie sau la scoala, divortul parintilor, saracie, ridiculizare de catre grupul de prieteni etc.)
• abuzuri fizice sau psihice
• vatamari ale creierului prin lovituri la cap
• mostenire genetica (parinti cu tulburare antisociala de personalitate)
• consum de alcool si droguri

De mici, viitorii criminali mai pot fi vazuti chinuind animalele sau batandu-i fara motiv pe prietenii lor de joaca.

Indicii ale unui comportament violent la copii

Este bine ca acestea sa fie observate din timp, inainte ca minorul sa aiba o conduita agresiva propriu-zisa (implicare in batai, incercari de a-i rani pe altii etc.).

• Manie intensa - Atunci cand este furios sparge, tranteste, loveste tot ce ii apare in cale, aduce injurii si ii ameninta pe cei apropiati.
• Pierderi frecvente ale cumpatului si izbucniri necontrolate
• Iritabilitate extrema
• Impulsivitate foarte mare - Nu se gandeste la consecintele actiunilor sale.
• Devine cu usurinta frustrat - Atunci cand ceva nu este conform dorintelor sale, isi pierde rabdarea, controlul, incepe sa planga sau are manifestari agresive.

Cele mai periculoase sunt falsele mesaje pe care le transmit filmele violente:

• Violenta este rasplatita (!) si rareori are consecinte negative: in 73 % dintre scenele de la televizor, raufacatorii scapa nepedepsiti.
• Violenta e pretutindeni. Un celebru psiholog relata exemplul unei fetite, care, la auzul vestii ca tatal unei prietene murise, a intrebat: "Cine l-a omorat?". Intrebarea reflecta presupunerea ei (rezultat al privitului la televizor) ca violenta este cauza normala a mortii.
• Violenta e necesara. Majoritatea actelor violente sunt comise de "baietii buni" pentru a-i invinge pe cei rai. De aici, copiii invata ca violenta e nu numai necesara, dar si eroica.
• Violenta e amuzanta. Mai ales in desenele animate, personajele se lovesc intre ele spre a starni rasul.
• Violenta e placuta. Majoritatea eroilor de actiune gasesc placere in a se lupta si chiar in a ucide.

Sfaturi pentru parinti

Desi copilul tau invata comportamente agresive de la televizor, tu, ca parinte, ai un rol important in diminuarea acestor influente.

• Limiteaza-i timpul petrecut in fata televizorului.
• E recomandabil sa vezi macar un episod din programul lui preferat. in felul acesta, afli ce urmareste si poti discuta despre ce se intampla acolo.
• Cand vezi un incident violent la televizor e necesar sa discuti despre ceea ce a cauzat comportamentul agresiv al persoanei respective. Ar trebui sa mai spui ca acel comportament nu este caracteristic adultilor, pentru ca ei isi rezolva in alt mod conflictele: discutand, negociind. indeamna copilul sa spuna cum ar mai fi putut actiona persoana din film sau ce alte solutii nonviolente ar fi avut la indemana.
• Trebuie sa-i explici ca anumite secvente nu sunt reale, ca oamenii respectivi nu au fost loviti sau ucisi, insa daca acest lucru li s-ar intampla in realitate, ar fi raniti foarte grav.
• Interzice-i sa se uite la programele care ti se par prea violente. Dar, de fiecare data, ofera-i copilului o explicatie pentru decizia luata. Altfel, va intelege interzicerea ta ca pe o pedeapsa, nu ca pe un lucru facut spre binele lui.
• Incurajeaza-l sa se uite la documentare si programe educationale de tipul celor care prezinta viata plantelor si animalelor.
• Este deosebit de important sa-ti indemni copilul sa faca sport si sa-si petreaca cat mai mult timp cu prietenii.
• Imaginati impreuna activitati placute, care sa inlocuiasca privitul la televizor, sau faceti impreuna diverse treburi prin casa.
• Ca sa nu existe presiuni asupra lui din partea colegilor de clasa, suna-i pe parintii celorlalti copii pentru a stabili si ei aceleasi reguli.
• Evita sa pui un televizor in camera lui.
• Nu va uitati la televizor in timp ce luati masa.
• Este preferabil ca tu insati sa fii un model pentru copilul tau si sa-ti investesti timpul in activitati mult mai sanatoase decat privitul la televizor.

Expunerea la violenta induce agresivitatea prin:

• IMITARE
  Copiii imita actiunile parintilor, pe ale prietenilor si eroilor din filme, mai ales cand actiunea lor este recompensata. Iar atunci cand consecintele violentei nu apar, copilul invata ca nu se produce nici un rau serios si se identifica cu actorul principal.
• DESENSIBILIZARE
  Cu cat vor vedea mai multa violenta, cu atat li se vor parea mai normale comportamentele agresive si le vor accepta mai usor. De asemenea, vor deveni mai suspiciosi si se vor astepta ca cei din jur sa actioneze violent. Poate aparea sindromul "lumii rele', in care copilul sa priveasca mediul inconjurator ca fiind ostil si primejdios.
• JUSTIFICARE
  Dupa ce priveste scene violente, un copil care s-a comportat agresiv scapa mai usor de vinovatie si gaseste o justificare pentru actiunile sale. El se va simti mai putin inhibat in a intreprinde actiuni violente.
• "AMORTIRE"
  Pentru orice copil normal, scenele violente sunt neplacute si determina o excitatie psihica mare. Cei care privesc frecvent filme violente sunt obisnuiti cu acestea si au raspunsuri emotionale scazute.

Ia aminte!

• Astazi, stirea ca un copil a tras cateva focuri de arma intr-o scoala nu mai are nimic iesit din comun, fiindca a fost auzita de prea multe ori in ultimii ani. Si totusi, astfel de evenimente inca starnesc ingrijorare si ridica multe semne de intrebare asupra cauzelor care stau la baza comportamentului violent al copiilor.
• Sunt preferati eroii razboinici si justitiari, apreciati mai mult pentru duritate, decat pentru umor sau inteligenta.
• Asemeni serialelor de actiune, desenele animate violente transmit urmatorul mesaj: violenta nu este oribila si nimeni nu este ranit cu adevarat!

Psiholog Iulia Firanescu